Intr-o lume de magneti, si miracole

Viata. Nu se poate defini. Nu se poate asimila. Nu se poate trai. Viata, este o entitate vie.

Titlul, facand referire la o melodie cu efect narcotic, sustine teoria cu pricina.

In epoca contemporana, ne straduim tot mai mult sa ne perfectional pe plan social. Sa ne perfectional pe plan social. De ce facem treaba asta?
Devine din ce in ce mai greu sa te afirmi ca individ, devine din ce in ce mai greu sa fim acceptati de catre societate. Pentru ce ne luptam?
Ne luptam sa ne schimbam polii. Dar, nu facem asta.
Opusele se atrag, dar oamenii sunt atrasi de stereotipuri. Opusele se atrag, esti diferit, esti asimilat de catre societate. Asa-i, nu?
Ne straduim sa iesim din fabrica, produsi pe banda rulanta, de catre un sablon unic. Dar totusi, vrem sa fim unici.
Standardele sunt intr-un permanent declin, omul fiind atras de imoral, fiind atras de normal. Normalitatea nu se mai defineste individual. Normalitatea nu mai inseamna imunitate. Normalitatea nu mai este nirvana. Normalitatea, este supusa unor termeni. Pentru ca, este normal.

Omul este incapabil de a se uita in oglinda, cu zambetul pe buze, si sa se remarce singur in viata lui. Omul a devenit unul singur.

Suntem asa multi, dar in esenta suntem unul singur.

A.A., a sintetizat energia din aura societatii, intr-o pastila injectabila de euforie. Ne luptam sa facem ceva, si sa lasam ceva in urma noastra. Dar in realitate, facem orice ne sta in putinta sa fim exclusi. A fi exclus, te pune pe ganduri, moment in care iti schimbi perspectiva (pe care nu o ai, o au altii). Exclus, cauti pe cineva pe care sa copiezi. Copiezi, devi una cu aceea fiinta. Suntem toti la fel.

Normalitatea a devenit sinonima cu oglindirea prezentului. Normalitatea a devenit imitarea. Normalitatea nu mai inseamna haos.

A fi om inseamna sa calaresti haosul din tine. Sa calaresti haosul din tine cu speranta ca nu se va stinge niciodata. Hraneste-ti demonii cu haos. Demonii iti aduc nirvana.



Haosul inseamna...

"Perfectiunea este imperfectiunea fiecarui om in parte. Este acea stralucire care te-ar putea orbi,dar vederea e inclusa in nevoile tuturor.... Este acel joc la care pierzi de fiecare data,dar toti vor sa castige.... Este acel sfarsit trist,dar oricine viseaza la un final fericit.... Este acea lacrima neasteptata,dar dorinta tinde intodeauna la un zambet.... Este acea realitate complicata,dar speranta nestingerii fanteziei este constanta.... 
Perfectiunea este o speranta a idealului,obsesia in devenire a principiilor,o iluzie a unui moment,o oglindire a imperfectului."