Stiu ca blogurile ar trebui sa fie despre viata personala bla bla si cacaturi dinastea puerile, lucru ce inca nu am facut (sau?). Da defapt nu, nu am facut asta niciodata. Tot am zis ba hai sa incerc sa vad ce iese, daca tot ies printr-o spirala ireversibila de gasme... organigasme... pseudozacuscogasme.
Zise candva un om intelept (eu) ca scopul vietii nu ii sa ajungi teafar intr-un sicriu, undeva intr-un cimitir, si sa vina toti oamenii aia care te urau toata durata existentei tale, dar acuma plang de regret ca nu mai existi, iti duc flori moarte care ofilesc candva curand (da, adu-mi aminte cum se moare, parca n-as sti, in futere). Mai degraba scopul vietii ii sa ajungi tot julit, rupt, spart, de preferabil cu membrele in alte locatii decat cele originale (aveti imaginatie).
Traim intr-o societate perversa? Amu iarta-ma sau ceva similar, da spune-mi mai exact ce nu inspira perversitate? Si nu, nu ma refer nicidecum la cum se imbraca lumea, daca ar fi sa comentez ceva de asta, as zice ca inca nu ii suficient de sumar, nu ca ar avea vreo relevanta.
Nu, cand zic de societate perversa ma refer la fluxul constant de eroticism ce primim in permanenta. Uite, voiam sa zic ceva gen "apai sti, cand ziceam de societate perversa, voiam sa zic ca suntem in permanenta bombardati de avansuri, femei goale, sex, probabil mai mult sex dupa, ocazional si mai mult sex inainte, blah blah blah". Nu, probabil asta ii singurul lucru ce ma face sa ma simt, intr-o oarecare masura bine ca exist acuma. Si da, nici asta nu ii bine.
Acuma, ca v-am tot plictisit cu confuziunile minore pe care vi l-am implantat destul de adanc (:>) in voi (repet, :>), hai sa nu folosesc blogul pentru ce ii, ci sa il folosesc pentru ce vreau eu sa fie.
Siiii, pauza.
DECI (litere mari, sa se vada, sunteti orbi in pula mea)
Din nou, va las in suspans. Hai ceau.
