Ce te legeni? de Mihai Eminescu
Analiza poeziei:
Locatie: in codru
Data: habar nu avem, nu precizeaza, desi era important
Personaje principale: codrul, frunzisul, randunele
Actiunea principala: fascinatia omului - de ce se misca copacii cand bate vantul?
Descrierea si comentartiul:
Mihai Eminescu era un tip tare dubios, avand o obsesie nefireasca pentru padure. El si-a dedicat toata viata, scriind despre chestii legate de padure si animale, lucru pe care nu ne intreseaza - nu suntem curiosi, punct-.
Poezia are o forma foarte idioata, absenta strofelor fiind necesar consultul oftalmologic dupa o citire indelungata. Semnele de punctuatie sunt ampulea, aruncate ca sarea in supa, fara o logica.
Poezia vrea sa ne spuna prin ce este supus un om in stare de ebrietate la intrarea intr-un codru (cunoscut si sub numele de padure, pentru cei care tot se intreaba). Fara ploaie si fara vant? Da! Pomii au frunze, frunzele cresc suprafata si actioneaza ca o umbrela, atata impotriva ploii cat si a vantului. E grav sa lipsesti de la orele de fizica, asai?. El s-ar fi leganat (lucru ce vom afla "din culise" ca era intoxicat cu alcohol - beat - desi primul lucru ce a facut corect. Ziua scade, noaptea creste - stim cu totii la ce se referea omul cu pricina, doara nu la aluatul de la paine, lucru sustinut si de ce urmeaza dupa "Si frunzisul mi-l rareste" -> cel mai neindicat loc unde sa iti aranjezi parul nedorit de pe organele genitale - intr-o padure. "Bate vantul frunza-n dunga" - iata, odata ce s-a ajuns la un anumit prag de alcolemie, corpul omenesc, mai precis mintea, incepe si iti joaca feste, halucinatii, etc, prin care lucrurile banale si firesti devin neobisnuit de interesante - Wow! Pica frunzea! Trebuie sa-mi updatez statusul de Facebook -. Mai departe se observa prezenta unor muzicieni ambulanti fara talent (asa zisii "lautari", care nu sunt un mit), care il ajuta sa remarce distanta dintre vara si iarna (zile? luni? kilometri? ohmi?). Urmatoarele versuri ridica suspiciuni, si anume "Si de ce sa nu ma plec / Daca pasarile trec! ". Observam forma neobisnuita a verbului "a apleca", scris asa din motive probabil etice, pe acea vreme activitatile sexuale fiind un tabu, iar dorinta de a "primi" pasari prin poarta din spate este un aspect infiorator al poeziei. De ce se preda asa ceva in scoala generala? Explicatia comportamentului copiilor din ziua de astazi se datoreaza unor poezii ca acestea. Povestea continua, pana in punctul culminant, cand sistemul locomotor cedeaza din cauza alcolemiei, lasandu-l pe bietul personaj principal (care apropo, NU apare in lista de personaje -> alcolemia facandu-l imun la probabilitatea ca acesta sa fie inclus intr-o lista). "Si ma lasa pustiit / Vestejit si amortit" -> se refera la mai multe. Oare de ce l-a lasat pustiit? Cine l-a lasat pustiit? De ce l-a lasat pustiit? Mari cronici literari au gasit fel de fel de scuze penibile prin care sa isi ascunda incapacitatea de la realiza ca nu sunt perfecti - ei, la fel ca si poetii, neavand succes la femei, fortandu-i sa recurga la literatura pentru a ajunge popular, esuand lamentabil intr-un final. Vestejit si amortit - probabil trebuia sa eviti acel ultim pahar de vodka, parerea mea.
In concluzie, poezia este buna, macar sa recunoasteam ca a folosit alte cuvinte ca si ceilalti poeti existenti, dar tot egal cu zero. Nu mai are rost sa vorbesc despre continut sau asa ceva, ca ii imposibil.